Criza Căminelor de Bătrâni: Ordinul Comun și Impactul Asupra Vârstnicilor
Florin Murgescu, administratorul unui centru pentru vârstnici din județul Argeș, se confruntă cu o situație critică. În urmă cu mai bine de o lună, centrului său i-a fost ridicată licența de funcționare din cauza neîndeplinirii condițiilor impuse de ordinul comun semnat anul trecut de Ministerele de Interne și Muncă. În ciuda multiplelor controale și eforturi de a ridica suspendarea, până pe 11 iulie centrul trebuie să fie eliberat, altfel riscă să fie deschis un dosar penal.
Reprezentanții AJPIS Arges au vizitat centrul și au emis un ultimatum de 30 de zile pentru închiderea căminului. Din cele 39 de persoane aflate în centru, doar două au fost preluate de familie și alte șapte au fost relocate într-un alt cămin. Restul de 30 de vârstnici nu au unde să meargă, fiind lipsiți de sprijin familial sau resurse proprii.
Unul dintre acești vârstnici este domnul Constantin Ion, în vârstă de 74 de ani, care și-a găsit un adăpost în acest centru în urmă cu cinci ani. În 2018, a suferit o operație de amputare a unui picior, făcându-l dependent de ajutorul centrului pentru nevoile zilnice. „Ne servește cu mâncare, cu tratament, cu medic permanent. Avem asistente care se ocupă de noi, infirmiere, o ducem foarte bine. Dacă ne dau afară, n-avem unde să ne ducem, ajungem pe stradă”, declară domnul Ion.
Noua legislație impune centrelor private de bătrâni anumite condiții stricte pentru a evita suspendarea licenței. Printre acestea se numără și autorizația ISU, care trebuie obținută în maximum trei luni. Înlocuirea ferestrelor pentru a se conforma normelor de siguranță la incendiu costă aproximativ 6.000 de euro pe unitate, iar scările și holurile trebuie modificate pentru a îndeplini noile standarde.
Majoritatea centrelor de bătrâni din țară nu dețin autorizație ISU, iar costurile pentru conformare sunt prohibitive. Din 300 de cămine din București și Ilfov, doar 5 au această autorizație. Administratorii atrag atenția asupra inechității legislative, subliniind că multe instituții publice funcționează fără autorizație ISU sau facilități pentru persoane cu dizabilități.
Patronatele din domeniu solicită un termen cuprins între 3 și 5 ani pentru implementarea noilor măsuri, în speranța că Ministerul Muncii va înțelege dificultățile și va ajusta normele metodologice pentru a permite adaptarea centrelor la noile cerințe.